Viscri (g. Deutschweißkirch)

Am poposit la Viscri vara aceasta mânați de dorința de a descoperi biserica fortificată din această localitate și nu de a merge, la fel cum fac destui turiști, pe urmele prințului Charles. Așa cum era de așteptat am găsit acolo foarte mulți turiști (în special germani), veniți acolo pe cont propriu ori în grupuri organizate. Este și normal să îi găsim în număr mare dacă luăm în considerare faptul că biserica din Viscri este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1999. Localitatea se dezvoltă rapid din puct de vedere al turismului și poate așa este normal (putem găsi deja câteva pensiuni aici, la fel, pline cu turiști). Dar poate din cauza situațiilor în care ne-am obișnuit deja să regăsim multe dintre bisericile sașilor (în locuri izolate, rupte de realitatea cotidiană, de o frumusețe tulburătoare) acest loc, Viscri, cu ai săi turiști numeroși și gălăgioși nu ni se pare foarte atractiv. Dar punem acest lucru pe seama egoismului și ne cerem scuze pentru acest lucru.

Șura Mare (g. Großscheuern)

Prima localitate pe drumul foarte aglomerat care duce de la Sibiu la Mediaș este Șura Mare. Este imposibil ca trecătorii să nu fi observat deja o biserică semeață, renovată de curând (în anul 2010), care se înalță pe partea stângă a acestui drum, pe sensul deja amintit.Prima mențiune documentară care amintește de existența comunei și parohiei Șura Mare datează din anul 1283. În această perioadă (sau chiar mai devreme) trebuie să fi fost ridicată și biserica având forma unei bazilici romanice cu trei nave, turn de vest, cor pătrat cu absidă rotundă și absidiole la navele laterale. De la acestă bazilică romanică s-au păstrat astăzi: nava centrală, care este despărțită de navele laterale prin stâlpi pătrați, legate între ele cu arcade; partea de est a celor două nave laterale cu boltă în cruci, absidiolele navelor laterale, partea de jos a turnului – clopotniță, ferestrele zidite în stil romanic deasupra boltei navei centrale, părțile de jos ale zidurilor corului și ale absidei principale. Biserica are hramul Sf. Fecioare Maria. 

Bruiu (g. Braller)

Am ajuns la Bruiu conduși de dorința de a descoperi locul de origine al binecunoscutului altar, astăzi aflat în corul bisericii din Cisnădie. Zona este una absolut fantastică, liniștită, sălbatică. Poate chiar așa arăta și în secolul al XII-lea când unii coloniști sași au sosit aici. Deși documentele care menționează acest loc sunt mult mai târzii. Prima mențiune documentară, care dovedește existența Parohiei Bruiu, datează din anul 1337.

Biserica din Bruiu este o bazilică compusă din trei nave și este construită în perioada de trecere de la stilul romanic la stilul gotic, pe la anul 1295. Din bazilica veche se mai păstrează clopotnița, corpul bazilical și pereții laterali ai corului. Stâlpii dintre nave sunt dreptunghiulari iar arhivoltele semicirculare. Deasupra navelor nu se află urme de boltă.

Hamba (g. Hahnenbach, Hahnbach)

Alături de drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, la o distanță de aproximativ 2 km de localitatea Șura Mare se află pitorescul sat Hamba. Se presupune că localitatea a fost întemeiată în secolul al XII-lea de coloniștii sași care s-au așezat în această zonă.  Însă, prima amintire documentară, care dovedeşte existenţa Parohiei din Hamba datează din anul 1337; în acest document este amintit parohul „Christianus de Hahnbach”. În anul 1349 cunoaștem, de asemenea că Hamba făcea parte din Scaunul Sibiu.

Biserica veche, construită, cel mai probabil în stil romanic, nu s-a păstrat. Actualul locaş de rugăciune este construit între anii 1829-1830. Însă, cu 81 de ani înainte, în anul 1749, a fost construită o altă biserică. Parohul din acele vremuri, Konrad, a constatat, la instalarea lui, existenţa unor ruine ale unei alte biserici. În acel an magistratul din Sibiu contribuie benevol cu o sumă „pentru biserica ruinată din Hannebach”.

Cincu (g. Grosschenk)

Localitatea Cincu a fost înființată în secolul al XII-lea de către coloniștii sași sosiți în Transilvania la chemarea regalității maghiare. Localitatea a fost, în evul mediu, una importantă fiind sediu de protopopiat, iar din punct de vedere administrativ, fiind sediul scaunului Cincu pe „pământ crăiesc”.

Biserica cu hramul Sf. Fecioare a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea ca o bazilică romanică cu trei nave, un cor pătrat și absidă semicirculară, un turn de vest încadrat între cele două nave laterale şi două turnuri de vest deasupra navelor laterale. În jurul anului 1500, la fel ca majoritatea bisericilor săsești din Transilvania, şi această biserică a fost fortificată. Corul a fost înzestrat cu o galerie de apărare, toată biserica fiind pregătită pentru a asigura comunității apărarea în fața invaziilor străine.

Cincșor (g. Kleinschenk)

Comuna Cincșor a fost întemeiată în secolul al XII-lea de către coloniști germani.

Prima biserică aferentă așezării a fost construită în secolul al XIII-lea, aceasta fiind o bazilică romanică cu un turn așezat, la fel ca în cazul multor alte biserici, în partea vestică a acesteia. Biserica purta hramul sfiiților Petru și Pavel. Corul bisericii în stil gotic timpuriu dezvăluie în partea de sud urmele mai vechi ale unui cor romanic, probabil din secolul al XIII-lea.

Ferestrele corului, ancadramentele celor două uși ale bisericii ca şi o fereastră rotundă de la biserică și ancadramentele de piatră din pivnița casei parohiale aparțin stilului gotic timpuriu (secolul al XIII-lea – posibil secolul al XIV-lea).

Dobârca (g. Dobring)

A venit rândul să aducem în discuție situația dezastruoasă în care se află biserica din Dobârca, o localitate locuită, în trecut, de sași. Bisericile fortificate din fostul spațiu de colonizare săsească au avut mult de suferit din cauza plecării sașilor, locuitorii care le-au construit, îmbunătățit, întreținut. Dar parcă niciuna dintre acestea nu suferă cum se întâmplă în acest caz! Ca un om bolnav biserica privește tăcută la satul pe ai cărei locuitori, odinioară, îi apăra și care  au părăsit-o. Dar salvarea ei trebuie adusă în discuție cât mai urgent!

În primul rând, pentru vizitarea acestei biserici nu veți avea nevoie de cheie! Obișnuiți cu dificultățile întâmpinate pentru intrarea în bisericile săsești din cauza persoanei care are cheia am întrebat sătenii unde putem găsi cheia. Răspunsul primit s-a adeverit: biserica este tot timpul deschisă! A fost expusă din plin vandalilor care au devastat-o într-un chip absolut cumplit.

Dar istoria localității bisericii a mai fost și odinioară tumultuoasă.