profitshare

vineri, 13 iulie 2012

Vurpăr (g. Burgberg)


Biserica veche a fost construită în prima jumătate a secolului XIII, ca bazilică romanică scurtă cu trei nave, cu cor dreptunghiular, absidă centrală şi absidiole în partea de E a colateralelor. Gustav Treiber, însă, datează această bazilică undeva la sfârşitul secolului XII, datare care îmi pare puţin forţată, având în vedere condiţiile pe care le-au regăsit coloniştii saşi veniţi aici, dar şi alte considerente regăsite, de altfel, în această lucrare. Din punctul de vedere al planului şi acest monument se prezintă ca o bazilică scurtă, iniţial având trei nave, cor amplu urmat de absida centrală, precum şi două absidiole secundare. În prezent planul i-a fost modificat prin construirea unui turn decroşat faţă de vestul navei, iar absida a fost înlăturată şi înlocuită cu un altar poligonal. Ulterior în sudul corului s-a construit o sacristie.

 
     Privind monumentul din exterior, se constată că turnul edificat din cărămidă se deosebeşte de restul construcţiei ridicate din gresie. Nava centrală se înalţă deasupra navelor laterale, pe faţada sa nordică deosebindu-se două rânduri suprapuse de ferestre. Registrul superior cuprinde patru ferestre romanice închiate în arc semicircular plasate deasupra altora încheiate în arc frânt. Primele se deschid spre podul monumentului, bolta actuală a monumentului situându-se sub nivelul ferestrelor. Forma ferestrelor din registrul inferior, deşi ar putea să ne deruteze, nu indică o fază gotică de construcţie, ci aparţine mai degrabă secolului al XVIII-lea. Asemenea ferestre am întâlnit şi la Daia în etapa lucrărilor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Cercetând în podul bisericii structura zidului navei centrale în partea sa superioară, constatăm existenţa altor patru ferestre romanice pe latura sudică a edificiului. Dintre acestea una singură este vizibilă spre exterior.
        La nivelul portalului pe faţada de nord se remarcă existenţa unui portal, în faţa căruia s-a ridicat în preajma secolului al XVIII-lea. Acest portal cu o profilatură simplă este totuşi cunoscut în literatura de specialitate datorită lunetei decorate cu un relief cu pomul vieţii încadrat de două feline, cea din stânga având coadă de peşte.
      Accesul în biserică se poate face fie prin portalul nordic, fie prin cel simetric acestuia, situat în sud. În interior nava principală este despărţită de colaterale prin trei perechi de stâlpi uniţi prin arhivolte semicirculare. Remarcăm faptul că dimensiunile stâlpilor nu coincid, având în secţiune dimensiuni între 85x85 cm şi 100x100cm.
   În vestul navei centrale, în axul longitudinal al monumentului este plasat un stâlp octogonal care susţine o tribună de factură mai nouă. Mai nouă este şi bolta barocă a navei centrale şi a corului cu structuri identice cu cele existente la Daia. De asemenea, după opinia noastră, bolţile în cruce ale colateralelor nu pot fi atribuite fazei romanice. În acest sens observăm că navele laterale au fost uşor supraînălţate, bolţile acestora acoperind parţial ferestrele din registrul inferior al navei centrale atribuite fazei baroce. Pe de altă parte bolta colateralelor este construită din cărămizi moderne (22x15x5 cm).
Arcul triumfal este cel original închiat în arc semicircular. Fortificaţia înconjurătoare se rezumă la o curtină simplă din piatră cu un singur turn de poartă. Planul oval pare să susţină o datare destul de timpurie, probabil în secolul XIII. Din incinta fortificată, databilă spre sfârşitul secolului XV, se păstrează doar fragmente de ziduri, precum şi un turn de apărare. K. Horedt propune datarea acestei cetăţi în epoca dinainte de invazia mongolă. Resturile curtinelor, groase de cca 2 m, sunt din piatră legată cu mortar hidrofil, conţinând cărămidă pisată. Incinta formează un oval neregulat de cca 180 m lungime, având o lărgime care variază între 30 şi 50 m. În stâncă se văd însă şi urmele amenajării unor cazemate, care ar putea proveni de la o adaptare ulterioară. 
Deasupra uşilor de la intrarea de sud-vest, timpanul este gol. Înălţimea navei centrale era de 11, 25 m, astăzi ea măsurând doar 8, 65 m. Înălţimea navelor laterale este de 4,15 m. Ca urmare a unor distrugeri cauzate de războaie şi a unor incendii, pardoseala de astăzi este cu 1,18 m mai înaltă datorită depunerilor de moloz (provenite mai mult ca sigur din dărâmături) decât la începutul construcţiei. Ferestrele se păstrează şi astăzi intacte.
       Navele laterale, boltite în cruce, sunt despărţite de nava centrală, iniţial tăvănită, prin trei perechi de stâlpi masivi ce sprijină arcadele semicirculare. Din această fază s-au mai păstrat portalurile de N şi  de S. Timpanul portalului de N este decorat cu un relief reprezentând arborele vieţii, între un leopard şi o fiinţă fantastică cu cap de leu şi corp de peşte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu